Apariția gătitului le-a permis oamenilor să consume mai multe tipuri de alimente, să aloce mai puțin timp mâncatului și să se descurce cu dinți mai mici și intestine mai scurte. Unii cercetători consideră că există o legătură directă între apariția gătitului, scurtarea tractului intestinal și creșterea volumului creierului uman. Întrucât intestinele lungi și creierele mari sunt ambele mari consumatoare de energie, este dificil să le ai pe amândouă. Prin scurtarea intestinelor și scăderea consumului lor de energie, gătitul a deschis fără să vrea calea către creierul imens al neanderthalienilor și sapiens-ilor.
— Yuval Noah Harari, Sapiens
Genetica în alimentația oamenilor

Hm… mă întreb dacă apariția gătitului a dus în casele neanderthalienilor și sapiens-ilor timpurii inclusiv problema dezechilibrului nutrițional, discuții generate de întrebări ca: „oare bucata asta de piele de mamut mă face să arăt grasă?” sau căutarea unor diete care să răspundă nevoilor de „a se hrăni sănătos”. Mi-ar plăcea să ascult discuțiile din jurul focului strămoșilor noștri. 🙂

La cules, genetica în alimentația oamenilor, cu nutritionist Roxana Ciocaltea, Nutritie cu RoxiChiar dacă nu au ajuns la noi forme documentate ale unor discuții de la cină, ADN-ul lăsat de ei și analizat în vremurile noastre ne ajută să ne înțelegm mai bine pe noi înșine. Noi, Homo Sapiens moderni! Genetica în alimentația oamenilor a dobândit un rol tot mai important. Testele genetice sunt făcute pentru a afla de unde provenim de pe marea planetă pe care o locuim. Pe de altă parte, ne ajută să stabilim unele diagnostice și tratamente pentru afecțiunile pe care le experimentăm.

Una din cele mai recente aplicații ale acestor testări genetice este în domeniul nutriției. Dieta omului, sursa de hrană și obiceiurile de a mânca au fost diverse de-a lungul istoriei. Evoluția speciei noastre presupune foarte multe schimbări și influențe. E destul de greu să credem că organismul uman, la nivel de individ, funcționează și reacționează identic la stimului externi, la fel la toți sapinens-ii lumii.

Testul genetic și nutriția

Genetica în alimentația oamenilor este un domeniu destul de nou în România, însă nu inaccesibil. Afli ce vor genele tale să mănânci printr-un test non-invaziv și prin consiliere ulterioară de la un specialist.

Te pot ajuta cu ambele, însă mai întâi poate vrei să te informezi 🙂

Există două noțiuni ale genetici care se aplică în nutriție:

  • nutrigenetică: studiază modul în care genotipul unui individ poate să-i influențeze dieta
  • nutrigenomică: se ocupă de impactul pe care îl are dieta asupra genomului

Cu alte cuvinte, putem vedea atât ce nevoi nutriționale ai în funcție de genele tale, cât și cum pot fi ele influențate în direcția dorită printr-o anumită dietă. Alegerile nutriționale vor avea în vedere, în felul acesta, acele alimente care îți plac și sunt cerute de organismul tău (din punct de vedere genetic). Însă vor fi folosite în cantitățile, frecvența și combinațiile potrivite ca să aducă rezultate. O astfel de abordare este mult mai grăitoare decât dietele generalizate, pentru că… ce poate fi mai personalizat decât analiza genetică? 🙂

Peste cu legume, genetica în alimentația oamenilor, cu nutritionist Roxana Ciocaltea, Nutritie cu Roxi

Ce putem afla din testul genetic?

Numeroasele studii asupra oamenilor, animalelor și culturilor de celule aduc în atenție anumite influențe asupra expresiei genelor din partea:

  • macronutrienților: carbohidrații, proteinele, lipidele
  • micronutrienților: vitaminele
  • substanțelor bioreactive din plante: fitochimicale ca flavonoide, carotenoizi, cumarine, fitosteroli sau zoochimicale ca acidul eicosapentaenoic și acidul docosahexaenoic conținute în omega 3

Mulți dintre micronutrienți și substanțele bioreactive din alimente sunt direct implicați în reacțiile metabolice care dirijează tot, de la echilibrul hormonal și sistemul imunitar până la procesul de detoxifiere și utilizarea macronutrienților pentru creștere și energie.*

Testul genetic îți pune în față o hartă cu informații legate de:

  • metabolismul carbohidraților și al lipidelor
  • detoxifierea și stresul oxidativ
  • inflamații
  • metabolismul vitaminei B și al vitaminei D
  • sensibilitatea la sare
  • metabolismul alcoolului și al cafeinei
  • sensibilitatea la lactoză și la gluten
  • somn
  • comportamentul alimentar.

Acestea sunt date pe care le vei putea folosi întreaga viață. În baza lor, alimentația se suprapune pe nevoile organismului. Este cea mai bună metodă de abordare a nutriției pentru că se raportează la profilul genetic personal, unic.

Cum se face testarea genetică

Testul genetic se face din salivă, înainte de a te spăla pe dinți și de a mânca sau bea ceva. Folosind eprubeta testului genetic, se ia o probă de salivă de pe interiorul mucoasei gurii.

Rezultatul testului se primește în aproximativ o lună.

Citește și articolul Genele și influența lor asupra dietei.

Bibliografie

Studiul Nutrigenomics: The Genome–Food Interface:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2137135/

Categorii: Genetica

0 comentarii

Lasă un răspuns

Avatar placeholder

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *